Psalmul 73 este o expresie frumoasă, dar brută a luptelor implicate în încercarea de a menține credința în Dumnezeu în mijlocul tentațiilor de invidie și îndoială. Autorul, Asaph, recunoaște că simte invidie față de succesul aparent și lipsa de consecințe ale celor răi, în timp ce el însuși a suferit pentru că a rămas credincios lui Dumnezeu. Cu toate acestea, el realizează în cele din urmă că Dumnezeu este comoara sa adevărată și că urmându-L va duce la satisfacție eternă.
1(Un psalm al lui Asaf.) Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată.
2Totuş, era să mi se îndoaie piciorul, şi erau să-mi alunece paşii!
3Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi, cînd vedeam fericirea celor răi.
4Într'adevăr, nimic nu -i turbură pînă la moarte, şi trupul le este încărcat de grăsime.
5N'au parte de suferinţele omeneşti, şi nu sînt loviţi ca ceilalţi oameni.
6Deaceea mîndria le slujeşte ca salbă, şi asuprirea este haina care -i înveleşte.
7Li se bulbucă ochii de grăsime, şi au mai mult decît le-ar dori inima.
8Rîd, şi vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus,
9îşi înalţă gura pînă la ceruri, şi limba le cutreieră pămîntul.
10Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin,
11şi zice: ,,Ce ar putea să ştie Dumnezeu, şi ce ar putea să cunoască Cel Prea Înalt?``
12Aşa sînt cei răi: totdeauna fericiţi, şi îşi măresc bogăţiile.
13Degeaba dar mi-am curăţit eu inima, şi mi-am spălat mînile în nevinovăţie:
14căci în fiecare zi sînt lovit, şi în toate dimineţile sînt pedepsit.
15Dacă aş zice: ,,Vreau să vorbesc ca ei,`` iată că n'aş fi credincios neamului copiilor Tăi.
16M'am gîndit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zădarnică mi -a fost truda,
17pînă ce am intrat în sfîntul locaş al lui Dumnezeu, şi am luat seama la soarta dela urmă a celor răi.
Psalmii 73:18 - Da, Tu -i pui în locuri alunecoase, şi -i arunci în prăpăd.
18Da, Tu -i pui în locuri alunecoase, şi -i arunci în prăpăd.
