Geneza 12:10
“A venit însă o foamete în ţară; şi Avram s'a pogorît în Egipt, ca să locuiască pentru cîtăva vreme acolo; căci era mare foamete în ţară.”
Context: Geneza 12
8De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel, şi şi -a întins cortul, avînd Betelul la apus şi Ai la răsărit. A zidit şi acolo un altar Domnului, şi a chemat Numele Domnului.
9Avram şi -a urmat drumul, înaintînd mereu spre meazăzi.
10A venit însă o foamete în ţară; şi Avram s'a pogorît în Egipt, ca să locuiască pentru cîtăva vreme acolo; căci era mare foamete în ţară.
11Cînd era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: ,,Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la faţă.
12Cînd te vor vedea Egiptenii, vor zice: ,Aceasta este nevasta lui!` Şi pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă.
Despre Geneza 12: Chemarea lui Dumnezeu către Avraam
Dumnezeu îl alege pe Abram, un om care trăiește în Ur, și îi spune să părăsească țara și familia sa pentru a merge într-un ținut pe care Dumnezeu îi va arăta. Abram ascultă și Dumnezeu îi promite că îl va face o mare națiune și îl va binecuvânta.
Comentariu
Geneza 12 este un capitol esențial în cartea Genezei, deoarece marchează începutul legământului lui Dumnezeu cu Avraam. În acest capitol, Dumnezeu îl cheamă pe Avraam să părăsească pământul său natal și să meargă către o țară pe care Dumnezeu îi va arăta. Avraam ascultă porunca lui Dumnezeu și pornește într-o călătorie a credinței.
Dumnezeu îi promite lui Avraam că va fi binecuvântat și că urmașii săi vor deveni o mare națiune. Dumnezeu îi promite, de asemenea, că îi va proteja pe Avraam și pe urmașii săi, și că îi va face o binecuvântare pentru toate națiunile pământului. Această promisiune reprezintă fundația legământului dintre Dumnezeu și Avraam, și este baza credinței evreilor.