1Strigă acum! Cine îţi va răspunde? Căruia dintre sfinţi îi vei vorbi?
2Nebunul piere ucis de mînia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui.
3Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuinţa.
4Fiii lui n'au noroc, sînt călcaţi în picioare la poartă, şi nimeni nu i scapă!
5Secerişul lui este mîncat de cei flămînzi, cari vin să -l ia chiar şi din spini, şi averile lui sînt înghiţite de oameni însetaţi.
6Nenorocirea nu răsare din ţărînă, şi suferinţa nu încolţeşte din pămînt.
7Omul se naşte ca să sufere, după cum scînteia se naşte ca să zboare.
8Eu aş alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aş spune necazul meu.
9El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
10El varsă ploaia pe pămînt, şi trimete apă pe cîmpii.
11El înalţă pe cei smeriţi, şi izbăveşte pe cei necăjiţi.
12El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mînile lor nu pot să le împlinească.
13El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor, şi planurile oamenilor înşelători sînt răsturnate:
14dau peste întunerec în mijlocul zilei, bîjbăie ziua nameaza mare ca noaptea.
15Astfel, Dumnezeu ocroteşte pe cel slab împotriva ameninţărilor lor, şi -l scapă din mîna celor puternici.
16Aşa încît nădejdea sprijineşte pe cel nenorocit, iar fărădelegea îşi închide gura.
17Ferice de omul pe care -l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atot Puternic.
18El face rana, şi tot El o leagă; El răneşte, şi mîna Lui tămăduieşte.
19De şase ori te va izbăvi din necaz, şi de şapte ori nu te va atinge răul.
20El te va scăpa de moarte în vreme de foamete, şi de loviturile săbiei în vreme de război.
21Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă cînd va veni pustiirea.
22Vei rîde de pustiire ca şi de foamete, şi nu vei avea să te temi de fiarele pămîntului.
23Căci vei face legămînt pînă şi cu pietrele cîmpului, şi fiarele pămîntului vor fi în pace cu tine.
24Vei avea fericire în cortul tău, îţi vei găsi turmele întregi,
25îţi vei vedea sămînţa crescîndu-ţi, şi odraslele înmulţindu-se ca iarba de pe cîmp.
26Vei intra în mormînt la bătrîneţă, ca snopul strîns la vremea lui.
27Iată ce am cercetat, şi aşa este! Ascultă, că sînt spre folosul tău!``
