1Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.
2Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.
3N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.
4Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -
5Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.
6N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -
7Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!
8Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.
9Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -
10Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -
11Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.
12Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.
13Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.
14Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -
15Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,
16şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -
17Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -
18Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:
19urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.
20Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -
21Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:
22un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,
23o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -
24Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:
25furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,
26şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;
27lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;
28păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.
29Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:
30leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,
31calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -
32Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:
33căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.
