1Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.
2Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
3Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
4Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;
5ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
6Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;
7ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
8Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
9Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
10Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
11Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
12Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
13Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
14Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
15Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
17Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
18Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
19Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
20Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
21Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
22Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
23Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
24Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
25Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
26Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
27Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
28Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
29,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``
30Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii
