Geneza 42:17
“Şi i -a aruncat pe toţi, trei zile în temniţă.”
Context: Geneza 42
15Iată cum veţi fi încercaţi. Pe viaţa lui Faraon că nu veţi ieşi de aici pînă nu va veni fratele vostru cel tînăr!
16Trimeteţi pe unul din voi să aducă pe fratele vostru; iar voi, rămîneţi la opreală. Cuvintele voastre vor fi puse astfel la încercare, şi voi şti dacă adevărul este cu voi sau nu; altfel, pe viaţa lui Faraon că sînteţi nişte iscoade.``
17Şi i -a aruncat pe toţi, trei zile în temniţă.
18A treia zi, Iosif le -a zis: ,,Faceţi lucrul acesta, şi veţi trăi. Eu mă tem de Dumnezeu!
19Dacă sînteţi oameni de treabă, să rămînă unul din fraţii voştri închis în temniţa voastră; iar ceilalţi plecaţi, luaţi grîu ca să vă hrăniţi familiile,
Despre Geneza 42: Frații lui Iosif vin în Egipt pentru hrană

Frații lui Iosif vin în Egipt să cumpere mâncare în timpul foametei și nu îl recunosc pe Iosif, care îi testează.
Comentariu
Capitolul 42 din Geneza este povestea fraților lui Iosif care vin în Egipt să cumpere grâne în timpul unei foamete. Iosif, care fusese vândut ca sclav de către frații săi cu ani în urmă, este acum stăpânul Egiptului. El îi recunoaște pe frații săi, dar aceștia nu îl recunosc pe el. Iosif îi testează pe frații săi acuzându-i că sunt spioni și îi închide în temniță timp de trei zile. După aceste trei zile, Iosif îi eliberează, dar păstrează unul dintre ei, Simeon, ca ostatic. El trimite ceilalți frați înapoi în Canaan cu grâne și le poruncește să aducă cu ei pe Benjamin, fratele cel mai mic al lui Iosif.
Acest capitol din Geneza este un puternic memento al consecințelor păcatului. Frații lui Iosif greșiseră împotriva lui vânzându-l ca sclav, iar acum culeg consecințele acțiunilor lor. Testul lui Iosif asupra fraților săi ne amintește că Dumnezeu ne va testa și ne va aduce la răspundere pentru păcatele noastre. De asemenea, el servește ca o mustrare că Dumnezeu este un Dumnezeu al milostivirii și harului, deoarece Iosif manifestă milă față de frații săi eliberându-i și trimitându-i înapoi cu grâne. În cele din urmă, acest capitol este o mustrare a importanţei familiei, deoarece Iosif este dispus să-și ierte frații și să se reunească cu ei.